Se zice ca, intr-o buna zi unui calugar din vechea manastire rupestra (potrivit unor marturii documentare din sec. XVII-XVIII, manastirea functioneaza din sec. X-XII) pe una din stancile inalte de aici, i s-a aratat chipul luminat al Maicii Domnului. Ajunsi pe stanca, calugarii au descoperit o amprenta de picior pe piatra, semn considerat de ei drept o vestire divina si o marturie a "puritatii Dumnezeiesti" a locului. In curand, mai aproape de defileu, este durata o biserica noua din lemn si intemeiata manastirea "Sf. Treime" (1777).

 Mai tarziu pe locul bisericii din lemn este inaltata o biserica din piatra in stil vechi moldovenesc, decorata bogat cu fresce murale. Cu timpul, comunitatea monahala din manastire (manastirea este deschisa zilnic) se mareste. 
De sus, de pe stanciile din s. Saharna, se deschid niste peisaje de exceptie: defileul stancos si impadurit al rauletului Saharna (16 km lungime) ce salta pe parcursul sau peste 30 de praguri si cascade.

  Tot aici se gaseste o statiune arheologica importanta cu vestigii din epoca fierului (sec. X-VIII i.e.n.) si o cetate de promotoriu geto-dacica (sec. IV-III i.e.n.), una din cele mai conservate de pe teritoriul Republicii Moldova.