Inițial a fost mănăstire de călugări, iar în anul 1815 la porunca mitropolitului G. Banulescu-Bodoni, aici au fost transferate călugărițele de la schitul "Fîntîna Doamnei" (județul Orhei). În anul 1828 se construiește biserica de vară cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” pe locul unei vechi biserici de lemn din secolul al XVIII-lea, iar în anul 1857, a doua biserică din piatră, cu hramul Sfînta Treime.

În perioada sovietică, Biserica Adormirea Maicii Domnului devine club, apoi depozit, iar biserica Sfînta Treime școală sătească. În 1959 maicile sînt date afară, iar multe din casele mănăstirii sînt ocupate de săteni.
Mănăstirea se reînființează în 1990. Bisericile mănăstirii au fost construite din piatră și cărămidă. Pictura interioară a bisericii "Adormirea Maicii Domnului", realizată încă în 1956, a fost reînnoită în anii 90 ai secolului XX. În mănăstire se află două icoane vechi ale Maicii Domnului cu pruncul Iisus, datînd din 1821 şi respectiv din anul 1863.