DOLNA, sat, în jud. Chişinău, volostea Nisporeni, aşezat pe partea dreaptă a văii Bâcovăţului. Poziţiunea geografică: 47°7'30" lat, 25°56' long., de la m. din Paris, satul e înconjurat din trei părţi de păduri. Are un iaz. în partea spre V. e o vale. Are 103 case. Locuitorii, ţărani români, au pământ de împroprie-tărire 664 desetine. Satul aparţinea familiei boiereşti Ralli, care l-au vândut. Astăzi proprietarii sunt: târ-govăţul Cicalov, care are 501 desetine; ţăranii (76 familii) satului Ciorăşti, 213 desetine; locuitorii din satul Vărzăreşti: Niculai şi Leon Huduila, 220 desetine şi Theodor Huduila, 375 desetine. Satul are o şcoală eparhială, unde se învaţă numai ruseşte.

În satul Dolna au fost înregistrate 428 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane. Localitatea se află la distanța de 30 km de orașul Strășeni și la 53 km de Chișinău. Satul Dolna a fost menționat documentar în anul 1618.Conacul familiei Ralli din Dolna a fost construit la începutul secolului al XIX-lea. Are o arhitectură tradiţională şi este cunoscut, mai ales, ca locul pe care îl frecventa poetul rus A. S. Puşkin, între anii 1820-1823, în timpul exilului său în Basarabia. Din acest motiv conacul nu afost lăsat în paragină, precum s-a întîmplat cu multe alte conace boierești din Moldova.

 În 1849, Ivan, unul dintre cei cinci fii Ralli, cu care Puşkin s-a aflat în relaţii bune, construieşte în sat o biserică nouă şi restaurează gospodăria veche a tatălui său. În 1946, conacul a fost transformat în muzeu, ulterior devenind filială a Casei-muzeu „A. S. Puşkin” din Chișinău. În anii ’70 ai secolului al XX-lea este reconstruit radical. Majoritatea exponatelor muzeului sunt aduse de la Sankt Petersburg şi Chișinău. În ultimii ani, clădirea a mai suferit o reconstrucţi