Pentru prima dată Chiprian apare în documente ca stăpân peste o poiană din partea locului la 1420. Ulterior, într-un hrisov din 1429, Chiprian este menționat ca egumen al mănăstirii de la Ișnovăț. Prin urmare, după numele lui Chiprian a fost denmită mai întâi mănăstirea, iar după aceea, sub o formă modificată, adaptată fonetic și semantic, numele mănăstirii l-au preluat pe rând moșia și satul
Într-o zonă pitorească de codru, la 40 km nord-vest de Chișinău, se găsește una dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova – Căpriana (întemeiată în 1429). Ea a fost timp îndelungat reședința mitropolitului Moldovei, a fost ctitorită de domnitori, printre ei și Ștefan cel Mare, aici au trăit cronicarul Eftimie și unul dintre primii poeți ai Moldovei - Chiprian. La început mănăstirea a fost construită în totalitate din lemn, ca mai tîrziu, în 1545 să fie înălțată în piatră biserica de vară "Adormirea Maicii Domnului". În 1840 este înălțată biserica "Sf. Gheorghe" și la 1903 “Sf. Nicolae”. La Căpriana a existat și cea mai mare bibliotecă mănăstirească din Moldova cu prețioase daruri domnești. Fiind închisă și devastată în anii postbelici, ea se redeschide printre primele în 1989, devenind foarte curînd un simbol al renașterii naționale.
Legenda spune că odată, întorcându-se dintr-o bătălie grea cu tătarii pe Nistru, Ştefan cel Mare a ajuns prin aceste locuri şi a hotărât ca va face aici un lăcaş sfânt aşa cum făcea el după fiecare victorie. A ordonat unui arcaş să tragă o săgeată deasupra codrilor, iar unde cădea aceasta acolo era locul bun să construiască o mănăstire. Când au ajuns în locul unde a căzut săgeata, au găsit o căprioară străpunsă de acea săgeată, care lăcrima. Este un semn de la Dumnezeu a zis Ştefan cel Mare şi aşa a hotărât că acest loc se va numi Căpriana. Astfel, zice legenda, a dat poruncă imediat să fie începută construcţia mănăstirii, care s-a numit mănăstirea Căpriana, unul dintre cele mai vechi lăcaşe sfinte, fiind pentru prima dată atestat în anul 1417. Ca dovadă, stă şi astăzi drept strajă, Stejarul lui Ştefan cel Mare, vechi de peste 500 de ani, şi care se află în cea mai veche rezervaţie din Moldova – „Codrii”.
