În anii 70 – 80 ai secolului al XIV-lea Tighina a fost incorporată Țării Moldovei. Tighina devine un punct important pe Drumul comercial Moldovenesc care lega Europa Occidentală cu Orientul prin vadul Dunării de la Isaccea, regiunile bizantine de la dreapta Dunarii cu Caffa, colonia genoveză din Crimeea. Această cale comercială s-a mai numit și Drumul tătăresc. Acest drum se încrucișa la Tighina cu drumul fluvial care ducea de la Hotin la Soroca, la Cetatea Alba și la Marea Neagră.

La sfîrșitul secolului al XVI-lea detașamentele de moldoveni atacaseră de mai multe ori cetatea Benderului, dar fără succes. În vara anului 1574 Ion Voda cel Viteaz o asediase cu armata sa. Pentru a contracara asemenea atacuri, în 1579 lîngă Bender a fost ridicată o nouă întăritură. În aceeași perioadă Benderul a fost atacat și de cazacii zaporojeni.

Cetatea a avut de suferit în timpul războiului ruso-turc din 1806-1812. În 1818 cetatea Bender a fost vizitată de împăratul Rusiei Alexandru I, iar în 1828 de către Nikolai I. În prima jumătate a secolului al XIX-lea Bender intră în categoria cetăților de clasa I din Imperiul Rus. Totuși careva lucrări de reparație aici nu se întreprind. A fost doar construită biserica cu hramul Alexandru Nevski (1833).După războiul ruso-turc din 1877-1878 Imperiul Otoman își pierde pozițiile strategice în sud-estul Europei. În 1897 cetatea Bender pierde statutul de obiectiv militar.