Atât în trecut, cât și în prezent localitatea apare în publicații cu două denumiri: Tighina și Bender. Tighina este un nume utilizat, de regulă, în publicațiile în limba română, pe când Bender e folosită în tipăriturile oficiale Denumirea „Bender” a fost preluată oficial de statul moldovenesc[3], în ciuda protestelor profesorilor, istoricilor și lingviștilor, care subliniază că atît autoritățile țariste, cît și sovietice au promovat sistematic denumirile străine în dauna celor moldovene, dar că guvernul Republicii Moldova nu ar trebui să procedeze la fel, cu atît mai mult cu cît nicio tentativă de a complace forțelor separatiste nu le-a determinat pe acestea să accepte legalitatea republicană, nici măcar în în momentul cînd la Chișinău au ajuns la putere comuniștii

Suprafața municipiului Tighina este de 3867 ha, inclusiv: 1313 ha - terenuri cu destinație agricolă, 532 - terenuri destinate construcțiilor și infrastructurii, 387 ha - terenuri ale fondului silvic, 1361 ha - terenuri ale localitățilorTighina este amplasată pe malul drept a fluviului Nistru. Până la oraș, Nistrul coboară pe o pantă ceva mai repede; de aici la mare, panta este foarte slabă: 5 m la 114 km în linie dreaptă sau 43 mm la 1 km.

Pănă în 1940, și în anii 1941 - 1944 Tigina a aparținut României.
La recensământul din 1930 în Tighina locuiau 31.698 persoane. În anii 30 industria era reprezentată de 5 mori, o fabrică de ulei, câte o fabrică de spirt, de bere, de bomboane, de săpun, de cărămizi.

În perioada 26 iulie – 07 iulie 1941 Armata a 4-a a dus bătălia pentru cucerirea liniei Nistrului, forțând fluviul în zona Tighina-Dubăsari. .După anexarea Basarabiei de către sovietici, orașele, inclusiv Tighina, s-au transformat în centre de deznaționalizare și rusificare a moldovenilor de la sat și de la oraș.Din 1991 încoace, orașul aparține, de drept, Republicii Moldova, dar este administrată începând cu 1992 de autoritățle separatiste transnistrene susținute de Rusia.