Teritoriul configuraţiei naturale Ţipova se află pe malul drept al Nistrului între satele Horodişte şi Ţipova, raionul Rezina. Partea de bază a configuraţiei este alcătuită din terasele străvechi ale Nistrului şi albia pîrîiaşului Ţipova, care formează în cursul său un canion cu adîncimea de 150−200 m. Acest pîrîiaş, la fel ca şi afluenţii săi, curge prin defileurile pitoreşti, creînd o mulţime de cascade, o parte dintre care izvorăsc din substraturile teraselor străvechi ale Nistrului, de la adîncimea de 10-16 m.
Malurile abrupte ale canioanelor pe alocuri sînt mai proeminente, iar toltrele calcaroase au forme ciudate cu grote şi peşteri. În perioada de iarnă terasele de pe fundul defileurilor rîurilor se acoperă cu gheaţă, dar de pe ele continuă să cadă apa. În februarie stratul de gheaţă atinge grosimea maximă, şi cascadele pe timp însorit contribuie la crearea curcubeielor, ceea ce în combinaţie cu ţinuta strălucitoare de zăpadă face ca peisajul să unul de poveste.
Este foarte pitorească stînca de 100 de m înălţime de lîngă satul Ţipova cu mănăstirea ei medievală săpată în stîncă. La această mănăstire, conform legendei, Ştefan cel Mare s-a cununat cu soţia sa Voichiţa. Chiliile subterane cu şi însăşi mănăstirea au fost săpate în stîncă şi au 3 nivele. Sub nivelul de jos se afla o fîntînă tainică, în care se acumula apa de izvor în cazul asediului mănăstirii. Grotele naturale şi peşterile erau folosite ca încăperi pentru depozitare şi ca ieşiri de rezervă. Iar coborîrea spre mănăstirea în stîncă îţi oferă senzaţii tari.