Biserica Sf. Nicolae

Biserica Sf. Nicolae a Mănăstirii Popăuţi din Botoşani este ctitoria Domnitorului Ştefan cel Mare (septembrie 1496). În drumul său spre Hîrlău, venind din Suceava, domnul făcea mereu popas în Botoşani. Lîngă biserică era palatul domnesc, unde se odihnea Ştefan cel Mare. Pe zidul de nord al pronaosului se afla o pisanie in limba slavonă cu următoarea inscripție: "Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această casă întru numele celui între sfinți părintele nostru arhiereul și făcătorul de minuni Nicolae, în anul 7004, iar al domniei sale al patruzecilea curgător, luna septembrie, 30". detailii excursii

În 1753, Constantin Racoviţă o înzestrează cu moşia tîrgului şi cu izlazul cumpărat de la familia Cantacuzino. Tot acum, el închină mănăstirea, Patriarhiei Antiohiei şi aici se instalează călugări greci. Grigore Ghica la 1776 întăreşte vechile acte pe care, în 1783, le întăreşte şi Alexandru Constantin Mavrocordat. În 1803 Alexandru Constantin Moruzzi voievod, stabileşte din nou hotarul între tîrg şi mănăstire aşa cum fusese stabilit prima oară în 1780.
Mănăstirea era în 1840 în culmea bogăţiei, dar acestea erau jefuite de călugării greci, care erau mereu în conflict cu locuitorii tîrgului Botoşani. Aceştia, încă din 1805 se plîngeau domnitorului de relele ce le făceau călugării greci de la Popăuti.