Biserica Mănăstirii Probota a fost zugrăvită în exterior în anul 1532 din inițiativa vărului lui Petru Rareș, egumenul Grigore Roșca. Fiind cea de-a doua biserică pictată la exterior din ciclul inițiat de domnitor (după Biserica "Sf. Gheorghe" din Hîrlău), ea nu a beneficiat încă de o deplină cunoaștere a tehnicii de către meșterii zugravi, fapt ce a condus la degradarea treptată a frescei. Din cauza ploilor și zăpezilor, zugrăveala exterioară s-a șters în mare parte. Nu se cunosc încercări de restaurare a picturii murale exterioare. Pictura, executată în 1532, restaurată în 1844 şi după 1990, sub egida UNESCO, impresionează atît prin maniera de execuţie, cît şi prin programul iconografic unitar şi coerent. Culorile sînt calde, alese cu mare grijă.