Excursie in Bucovina si Iasi
Pornirea: 21.10 ora 23:50, de la Circ
Durata: 2 zile
Pretul 89 euro
Pretul include:
- Transport tur-retur
- Cazare 1 noapte, la Hotelul 3*
- Masa: mic dejun
- Excursii la Manastirile Voroneț, Humor, Moldovita, Sucevita;
- Excursie pietonala la Iasi, vizitarea manastirii Trei Ierarhi
- Ghid
Contracost:
- Intrarile la manastiri/obiective turistice (intre 5-12 roni/ persoana)
PROGRAM EXCURSIONAL:
I-a zi: (21.10.2022)
Locul pornirii: Chisinau (Circ, Ora 23:50)
a II-a zi: (22.10.2022)
- Vizitarea: Manastirea Voronet, Manastirea Humor
- Cazare si timp liber pentru masa la  Hotel (timp acordat 1 ora 30 min)
- Vizitarea: Manastirea Moldovita, Manastirea Sucevita
- Cina la hotel (contra cost aprox. 9 Euro/persoana)
a III-a zi: (23.10.2022)
- Mic dejun in hotel
- Eliberarea camerelor
- Excursie la Cetatea de Scaun a lui Stefan CEl Mare
- Excursie pietonala la Iasi
- Vizitarea Catedralei Mitropolitană din Iasi
- Vizitarea Manastirii Trei Ierarhi
- Timp liber pentru shopping
- Pornirea spre Chisinau

Scurta Descriere:
Manastirea Humor
Ceea ce impresioneaza si atrage in mod deosebit admiratia, la Manastirea Humor, sunt frescele sale exterioare. Principalele teme iconografice sunt: Acatistul Bunei Vestiri (fatada sudica), Arborele lui Iesei (fatada nordica), Judecata de Apoi (fatada vestica) si Cinul, care cuprinde o procesiune a sfintilor ingeri, profeti, apostoli, ierarhi, martiri si cuviosi (absidele laterale si cea a altarului). Pe peretele exterior sudic este de semnalat, in partea inferioara, scena asediului Constantinopolului, reflex al evenimentelor grave care au dus la ocuparea capitalei Imperiului Bizantin de catre turci in 1453.
Biserica de la Humor si, in special, pictura sa, sunt subordonate ideii teologice de mantuire a omului care, aflat sub coplesitoarea impresie produsa de contemplarea frescelor care infatiseaza scene din istoria mantuirii, se simte atras irezistibil catre realizarea idealului desavarsirii crestine, ce prilejuieste intalnirea si conlucrarea dintre divin si uman spre salvarea fiintei umane. 

Manastirea Voronet
Se afla la 5 km de Gura Humorului si 36 km de Campulung Moldovenesc. Ctitorita de Stefan cel Mare (1488), constructia este celebra pentru "albastrul de Voronet" - considerat de specialisti unic in lume si cunoscut ca si rosul lui Rubens sau verdele lui Veronese. 
Manastirea Voronetului, monument memorial si votiv, s-a bucurat inca de la inceput de o atentie speciala, atat din partea lui Stefan cel Mare, dar si din a urmasilor sai. In 1547, Mitropolitul Grigorie Rosca a construit pridvorul inchis de la vest, pentru care a adoptat o solutie nemaiintalnita pana la el - peretele de vest al pridvorului este un perete plin, fara nici o deschidere. Se creeaza astfel (impreuna cu suprafetele laterale ale masivilor contraforti de colt) un imens ecran unitar, pe care se desfasoara binecunoscuta Judecata de Apoi, care a facut ca manastirea Voronet sa fie considerata "Capela Sixtina a Orientului".

Manastirea Moldovita
La 15 km. de satul Vama, înconjurată de munţii împăduriţi ai Bucovinei, se ridică manastirea Moldovita cu hramul Buna Vestire.
Prima biserică de piatră a fost zidită sub domnia lui Alexandru cel Bun între 1402-1410, cu un întreg ansamblu de construcţii, având hramul Buna Vestire.
Manastirea Moldovita a dăinuit până la sfârşitul sec.15, când s-a prăbuşit datorită unor alunecări de teren. Ruine se mai pot vedea şi azi la 500m de actuala construcţie.
Voievodul Petru Rareş schimbă amplasamentul şi ridică noua biserică în 1532, tot cu hramul Buna Vestire. Este împrejmuită cu ziduri şi turnuri de apărare, dându-i aspectul de fortăreaţă.
Pe ruinele fostelor locuinţe s-a ridicat clisarniţa (1610-1612), adică casa egumenească, de către episcopul Efrem de Rădăuţi, unde s-au păstrat odoarele bisericii şi s-a organizat o şcoală de copişti şi miniaturişti, loc de păstrare a tezaurului mănăstirii.

Mănăstirea Suceviţa
Încheie suita mănăstirilor din nordul Moldovei ridicate în veacurile XV-XVI, deosebindu-se de acestea prin faptul că reprezintă rezultatul unei sume de ctitori – familia Movileştilor, şi nu a unuia singur cum se întâmplă în celelalte cazuri.  Această familie de boieri are un loc aparte în istoria ţării noastre, din ea ivindu-se un mitropolit şi doi domnitori.
Despre ctitorii mănăstirii Suceviţa aflăm din diverse documente, aici nepăstrându-se nici o pisanie care să precizeze numele celor ce au ridicat-o sau data construcţiei. Aşadar aflăm că iniţiativa înălţării aşezământului monahal se datorează lui Gheorghe Movilă, care de tânăr s-a dedicat vieţii monahale, îmbrăcând hainele de călugăr la Mănăstirea Probota. Acesta a urcat treptele ierarhiei bisericeşti până la episcopatul Rădăuţilor, devenind ulterior mitropolit al Moldovei. Perioada sihăstriei de călugări a fost organizată în jurul unei biserici de lemn, ridicată la începutul secolului al XIV-lea, locul acesteia fiind amintit astăzi de o cruce (pe locul Sfântului Altar) pe muntele Furcoi din  faţa actualei mănăstiri. De asemenea s-a perpetuat sărbătorirea hramului ei – Schimbarea la Faţă a Domnului (6 august) – ca hram al Mănăstirii Suceviţa (deşi biserica mare din incintă are hramul Învierea Domnului).
Lucrările de înălţare a ansamblului monahal se desfăşoară în perioada anilor 1582-1586, când fraţii Movilă ajung sfetnicii de încredere ai voievodului Petru Şchiopul (1582 – 1591), şi întruchipează măsura pretenţiilor şi posibilităţilor unor boieri foarte bogaţi si conştienţi în acelşi timp de ascendenţa lor princiară.
Principalul ctitor al construcţiei de piatră a mănăstirii, al casei domneşti, al chiliilor călugăreşti, precum şi iniţiatorul pictării interioare şi exterioare a bisericii este considerat Ieremia Movilă, fost vornic în divanul lui Petru Şchiopul şi domn al Moldovei din 1595 până la moartea sa, în 1606. Alături de acesta, într-un tablou votiv de o factură mai specială, aflat în naosul bisericii, este înfăţişat un ctitor mai puţin cunoscut al Mănăstirii Suceviţa - Teodosie Barbovschi. Frate de călugărie al lui Gheorghe Movilă la Probota, Teodosie Barbovschi îi va urma acestuia în calitate de mitropolit al Moldovei.

Cetatea de Scaun a Sucevei

Cetatea Sucevei făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci.Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I Mușat, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVII-lea (1675) de Dumitrașcu Cantacuzino. În prezent, Cetatea Sucevei se află în ruine.

Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi

Monument inconfundabil, veche vatra a culturii şi spiritualităţii din Moldova şi nu numai, Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi este situată în centrul tradiţional al Iaşului, pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt - fosta Uliţă Domnească - pe partea dreapta venind dinspre Catedrala Mitropolitană, foarte aproape de Palatul Culturii. Biserica "Trisfetitelor" a fost ridicată de către voievodul Vasile Lupu, între anii 1637 -1639, că necropola domnească, reflectând aspiraţia ctitorului spre lumea bizantină, combinând structuri şi forme tradiţionale cu materiale preţioase şi o decoraţie fastuoasă. Mitropolitul Varlaam a sfinţit aceast sfânt locaş la dată de 6 mai 1639, iar doi ani mai târziu aici au fost aşezate moaştele Sf. Cuvioase Parascheva. În cadrul acestei mănăstiri au funcţionat o tipografie şi un Colegiu, viitoarea Academie Domnească. În anul 1970, mănăstirea a fost închisă, slujbe fiind oficiate doar de sărbătoarea hramului şi în ziua de 24 ianuarie. Mănăstirea a fost redeschisă după 1989, la iniţiativa IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.