In cadrul excursiei veti avea ocazia sa vizitati urmatoarele obective turistice: Manastirea Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Suruceni, Manastirea Capriana, Hincu si Varzaresti.
Vizitam cele mai vechi manastiri din Moldova impreuna cu STAR TUR !
Pornirea: 08:30, de la Circ
Durata: 1 zi
Prețul:
- 189 lei / persoană matur.
- 132 lei / copii de la 5-12 ani.
- 170 lei/ pensionari
- gratuit /copii pina la 5 ani (fara loc in transport)
Pretul include:
- Transport tur retur (autocar);
- Servicii Ghidaj;
- Buna dispozitie.
Programul excursiei:
- Pornirea din or.Chisinau (Circ) ora 08:30
- Vizitarea Mănăstiriei de maici Suruceni cu hramul ”Sf,. Gheorghe”
- Vizitarea Manastirei Capriana
- Vizitarea Manastirei Hincu
- Vizitarea Manastirei Varzaresti cu hramul "Sf.Dumitru"
- Timp liber pentru picnic
Obective vizitate:
1. Mănăstirea de maici Suruceni cu hramul ”Sf,. Gheorghe”, situată în apropiere de satul cu același nume a fost construită în 1785 de ieromonahul Iosif și continuată de pitarul Casian Suruceanul.
Istoria ei este legată de numele arhiepiscopului Dionisie Erhan (1868 - 1943), mare ierarh și cărturar al Moldovei, senator în primul Parlament al României în 1918, care a slujit aici toată viața (unde și este înmormîntat) și de egumenul Anatolie Poiană, care la 1860 a întemeiat biserica ”Sf. Nicolae” din acest complex mănăstiresc.
În 1918 mănăstirea i-a găzduit pe membrii Sfatului Țării Anton Crihan, Ion Pelivan, Ion Buzdugan, Mihai Suruceanu, aceștia fiind urmăriți de bolșevici.Pe teritoriul ei se află mormîntul lui C. Suruceanul. Aici a fost decoperit și mormîntul episcopului Dionisie Erhan, fost arhiepiscop la Cetatea Albă, decedat în 1943, care prin anii 20-30 a activat prin partea locului. Între 1959-1992 mănăstirea a fost închisă, parțial fiind distrusă. În primăvara anului 1992 lăcașul s-a redeschis cu statut de mănăstire de călugărițe. În 1999 pe teritoriul mănăstirii a fost înființat Seminarul Teologic ”Regina Maria”, care oferă studii liceale cu profil umanistic. Absolventele seminarului devin profesoare de religie în ciclul primar.
2. Mănăstirea Căpriana se află la o distanță de 35 km de capitala republicii, în apropierea satului cu același nume.
Istoria spune că temelia acestui așezămînt sfînt de liniște și rugăciune a fost altădată o poiană din preajma izvoarelor rîului Vășnăvăț din codrii seculari ai Lăpușnei, numită poiana lui Chiprian (1420). Din 1429 devine ctitorie domnească, care s-a aflat sub grija și oblăduirea voievozilor Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu.
Ansamblul monastic include bisericile Adormirea Maicii Domnului (1545), Sfîntul Nicolae (1840), Sfîntul Gheorghe (1907). Complexul mai cuprinde Casa Starețului, trapeza, chiliile călugărilor. Biserica de vară Adormirea Maicii Domnului a fost ridicată în 1545 la indicația domnitorului Petru Rareș. Ea a fost reconstruită în 1820, după un puternic cutremur de pămînt și tot atunci au fost duse pînă la capăt lucrările de înălțare a tamburului octaedru cu cupola și clopotnița.În 1864 pentru biserică a fost comandat un iconostas sculptat, cu tablouri realizate într-o tehnică foarte complicată. Aceasta este cea mai veche biserică păstrată pe teritoriul republicii.
La Căpriana este înmormîntat mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, care a trecut în lumea celor drepți în martie 1821.
În vremurile de tristă amintire, Mănăstirea Căpriana a servit drept spital pentru copii (1962-1989).
Traversînd secole de istorie, Mănăstirea Căpriana reprezintă și astăzi un simbol al credinței și culturii naționale.
3. Manastirea Hîncu a fost construita pe locul schitului de calugarițe în anul 1678 de către marele stolnic Mihail Hâncu la dorinta uneia dintre fiicele sale, care s-a călugărit cu numele Parascheva. Pina în sec. XVII schitul purta numele de Viadica.
Din cauza năvălirilor tătarilor, maicile au fost nevoite sa plece în alta parte, lăsînd schitul părăsit pe la mijlocul veacului al XVIII-lea. Dupa venirea în Basarabia a oștii rusesti sub comanda feldmareșalului Rumeanțev, în anii 1770-1772, urmasii familiei Hâncu 1-au rugat pe ieromonahul Varlaam de la mănăstirea Vărzăresti sa se ocupe de schitul părăsit. Acesta, impreuna cu un grup de monahi, a adus în ordine gospodaria, a repart chiliile si, în scurt timp, manastirea a devinit locuintă de monahi.
4. Cea mai veche vatră de rugăciune din spaţiul dintre Nistru şi Prut, ctitorie a boierului Stan Vărzari, Mănăstirea Vărzăreşti este atestată documentar la 25 aprilie 1420. Complexul monastic de la Vărzărești are o planificare deschisă şi lejeră. Pe un soclu consolidat cu contraforturi joase şi masive se înalţă biserica principală cu hramul „Sf. Dimitrie”, în partea nordică şi cea estică a bisericii sunt situate chiliile, asemănătoare caselor de locuit. Arhitectura mănăstirii respectă arhitectura tradiţională moldovenească, combinată cu elemente ale clasicismului tardiv. Formele clasicizante sunt cele ce determină aspectul arhitectural şi artistic al bisericii. Ea are o lungime de 27 m şi o lăţime de 11 m. Până în prezent a fost restaurată biserica „Sf. Dimitrie” în interior. A fost construit un bloc locativ pentru maici, dotat cu trapeză, bucătărie şi croitorie, care la momentul actual se află în reconstrucţie. Acum obştea mănăstirii Vărzărești întruneşte 24 vieţuitoare, 2 preoţi slujitori şi 1 ierodiacon.
Republica Moldova, mun. Chişinău, str. Columna 77, MD-2001