Când spui Republica Moldova, nu ai cum să nu te gândeşti şi la sutele de biserici şi mănăstiri din această zonă. Multe dintre ele atrag an de an, mii de turişti din toate colţurile lumii. Vă invităm să descoperiţi istorii mai puţin ştiute despre Mănăstirile Suruceni - Condrita - Capriana - Hincu - Varzaresti - Siret.
Pornirea: 09:00, de la Circ
Durata: 1 zi
Plecare : 2 aprilie 2022
PRET: 260 lei
Pretul include:
- transport tur retur
- vizitarea celor 6 manastiri
- servicii ghidaj profesionale
1) Manastirea Suruceni
Manastirea Suruceni A fost fondată în anul 1785 și restituită credincioșilor în anul 1991. Este situată la 25 de km de Chișinău, la marginea satului Suruceni, rn Ialoveni. Istoria mănăstirii datează din anul 1785, de atunci când călugărul Iosif și-a făcut un schit mic. De asemenea, el a construit aici în anul 1794 o biserică din lemn cu ajutorul boierului Casian Suruceanu din localitate, care a donat mănăstirii o parte din pamânturile sale. În perioada din 1825-1832 în locul bisericii de lemn a fost construită o biserică din piatra cu hramul Sf. Gheorghe. Biserica acestei mănăstiri este unica din Moldova căptușită cu tuf armean roz, ceea ce îi conferă o deosebită eleganță și originalitate.
2) Manastirea Condrita
Mănăstirea a fost fondată în anul 1783 și este situat la marginea satului Condrița, raionul Strașeni, la 25 km de Chișinău, pe rîulețul Catargul. În anul 1946 o parte a clădirilor mănăstirii a fost dată pentru a se organiza aici Școala Profesională Agrara. În anul 1947 întreaga mănăstire a intrat în posesia școlii. În anul 1960 a fost transformată într-o tabără de vară. În locul cimitirului mănăstirii vechi a fost ridicată o estradă, o mare parte a mormintelor a fost distrusă. Biserica mare de vară Sf. Nicolae a fost transformată într-un club, iar cea veche de iarnă, Adormirea Maicii Domnului– în depozit. Călugării au fost transferați la mănăstirile de la Suruceni și Căpriana. În anul 1993 mănăstirea a fost restituită credincioșilor
3) Manastirea Capriana
Mănăstirea de călugări a fost fondată în anul 1420 și este una din cele mai vechi mănăstiri din Basarabia. Este situată în zona centrală a Republicii Moldova, la 35 km de Chișinău, în satul Căpriana, raionul Strășeni, pe malul râului Isnovăț. Între anii 2003 – 2005, la mănăstirea Căpriana au avut loc ample lucrări de restaurare. În prezent, mănăstirea este aproape restaurată, cu excepția picturilor murale din vechea biserică a Adormirii Maicii Domnului (1545), Biserica Sf. Gheorghe (1903) de iarnă a fost renovată complet și pictată. Ansamblul monahal actual prezintă 3 biserici, o casă cu 2 etaje, chilii și alte acareturi.
4) Manastirea Hincu
Fondată în anul 1678, este situată în raionul Nisporeni, la aproximativ 45 km distanță de Chișinău. Mănăstirea a început de la un schit monahal al sihastrului Mihail Hîncu, la cererea fiicei sale, care devine apoi călugăriță, luînd numele de Paraschiva. În secolul al XVIII-lea schitul a fost părăsit din cauza invaziei tatarilor.
5) Manastirea Varzaresti
Cea mai veche vatră de rugăciune din spaţiul dintre Nistru şi Prut, ctitorie a boierului Stan Vărzari, Mănăstirea Vărzăreşti este atestată documentar la 25 aprilie 1420 într-un act emis de către Alexandru Voevod (aprilie 1399 – ianuarie 1432), Domnul Ţării Moldovei, în vederea daniilor făcute lui Pan Vena vornicul, pentru dreapta şi credincioasa lui slujbă. Deşi este pomenită numai la această dată, Mănăstirea Vărzăreşti a fost întemeiată cu mult mai înainte de data semnării acestui act, din considerentul că era destul de populară la acea vreme, din moment ce a servit drept punct de reper pentru trasarea hotarelor moşiereşti.
6) Manastirea Siret
În inima Basarabiei, la 16 km de Chişinau stă de veghe, ca un ochi de cer deschis între colinele înverzite, Mănăstirea Sfântului Mare Mucenic Iacov Persul, ctitorie monahicească contemporană ce se vrea a nu ruşina tradiţia ci a o continua creator.
Satul Sireţi, în care se găseşte mănăstirea este situat în raionul Străşeni, sat cu vechi tradiţii ce-şi înfig rădăcinile în negura vremurilor până la Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, ai cărui oşteni veniţi din munţii Vrancei de pe valea Siretului pentru a fi mai aproape de hotarul ameninţat şi călcat de hoardele păgâne.
La 10 decembrie 1998 cei trei monahi slujitori ai bisericii Sfântului Ierarh Nicolae din Sireţi, protosinghelul Porfirie, ieromonahul Teodor şi ierodiaconul Natanael au sfinţit locul viitoarei mănăstiri, iar la 24 mai 1999 s-a pus temelia bisericii Sf. M. Mc. Iacov Persul, biserică ce s-a sfinţit un an mai târziu, la 29 octombrie 2000.
Acestei obşti I se adaugă şi Protoiereul Mihail Cazacu care cu râvna şi evlavia sa asemeni părinţilor niptici ai bisericii răsăritului, marilor ctitori şi întemeietori ai vetrelor monahale a sfinţit la 15 septembrie 2004 locul bisericii mari cu hramul “Buna Vestire” şi “Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul de la Neamţ”.
La 22 martie 2005 au început lucrarile de construcţie a marii biserici ce s-au finalizat în septembrie 2006 în totalitate cu cheltuiala părintelui Mihail Cazacu. Mănăstirea Sireţi deţine un bogat tezaur duhovnicesc nepreţuit şi anume părţi importante din moaştele mai multor sfinţi şi anume:
Aceste Sfinte moaşte sunt expuse spre închinare în biserica Sf. Iacov Persul.
Un loc aparte între marile sărbători ale mănăstirii îl ocupă ziua de 27 noiembrie/10 decembrie, când biserica ortodoxă îl prăznuieşte pe Sf.M.Mc.Iacov Persul care este ocrotitorul mănăstirii şi ale cărui moaşte se păstrează aici revarsând daruri de tămăduire sufletească şi trupească.
Sf.M.Mc.Iacov Persul este cunoscut ca izbăvitor de patimi sufleteşti şi trupeşti.
Al doilea hram este sărbătoarea Bunei–Vestiri prăznuită la 25 martie/7 aprilie Preasfânta Născătoare de Dumnezeu fiind ocrotitoarea monahilor.
Al treilea hram este prăznuirea Prea Cuviosului şi de Dumnezeu purtătorului părintelui nostru Ioan Iacob Hozevitul, la 5/18 august.